Gandurile mele

Gandurile scrise par ciudate pana la punctul in care gandim ce citim.

Nunta

postat de bogdanghiorghiu in 2009-07-21 12:34
Sa te duci singur la o nunta e in general o idee rea. Dar nu e ca si cum ai avea de ales; mai ales cand mirele sau mireasa iti e apropiat. Iti va tine cineva companie sau nu, e prea important pentru tine sa fii la nunta prietenului sau prietenei tale. Dar cine stie pe cine intalnesti la petrecere, nu? Oameni de varsta ta imbracati elegant vor fi la tot pasul amintindu-ti cat de puternic te pot atrage persoanele frumoase fara sa le cunosti absolut deloc.

Din cand in cand, noii casatoriti isi fac timp sa te viziteze si sa faca poze cu tine. Te uiti la ei si te intrebi cum se simt inauntru atunci cand iti zambesc. Fericiti? Usurati ca a trecut corvoada ce a implicat-o pregatirea nuntii? Entuziasmati pentru viitor? Bucurosi ca esti tu aici, alaturi de ei? Ingrijorati in privinta banilor?

Convenabil, filmele tind sa ne arate doar partea magica a nuntii. Sunt aratate doar iubirea, fericirea in cuplu si o subtila priveliste catre o viata fara griji. Dar nu e chiar asa, nu? Cum ar fi sa nu te poti casatori cu persoana iubita pentru ca tu nu esti inca gata (majoritatea nu suntem gata, dar acum ma refer la bani, la o situatie financiara stabila)? Pentru ca nu ai invatat indeajuns de bine, pentru ca nu ai muncit indeajuns de mult, pentru ca ti-a pasat doar de petreceri, jocuri sau whatever?

"And they'll meet one day far away and say:
'I wish I was something more'
And they'll meet one day far away and say:
'I wish I knew you, I wish I knew you before"

^
|
| Spune Amy Macdonald.

Si are dreptate. Majoritatea asteptam sufletul pereche sa ne faca sa vrem sa devenim mai mult decat suntem si abia atunci sa facem ceva in privinta asta. Dar daca il intalnim tarziu? Si vrem sa intemeiem o familie si sa ii oferim mai mult? Ce facem atunci? Va trebui sa amanam, sa luam ca sigur atat timpul pe care-l avem cat si pe cel de langa noi. E un mesaj catre toti cei care punem intalnirea iubirii pe planul intai iar implinirea de sine, completarea persoanei care suntem, implinirea propriilor vise si planuri, undeva printr-un sertar, neimportante.

Ar trebui sa ne gandim ca viata se intampla acum iar nunta, atunci cand va fi ea, va insemna (pe langa iubire, fericire, minune) curajul de a-ti asuma responsabilitati si de a intemeia o familie. Iubirea este deajuns. Dar doar presupunand ca o lasi sa te inspire, sa te motiveze inca dinainte sa o intalnesti.

Oamenii secolului 21

postat de bogdanghiorghiu in 2009-07-05 00:21
Mi-am imaginat ceva mai devreme fascinatia unui extraterestru verde cu ochii mari fata de viata sociala a ceea ce numim noi 'homo sapiens sapiens.'
Cred ca ar ramane cu gura-i mica si urat mirositoare pentru nasul nostru deschisa cand ar vedea cat de mult se invarte omul pe dupa deget si cat de multe reguli am inventat si respectat de-a lungul timpului, mai ales cele din secolul 21. Sunt convins ca oricine care s-ar pune cu succes in locul piticaniei verzi, ar reusi sa fie fascinat. Incercati.

Lasand aia balta, ma mai enerveaza ca oamenii secolului 21 sunt atat de grabiti. Intotdeauna trebuie sa ajunga undeva sau sa faca ceva.
Vrem sa crestem? Vrem sa derulam anii inainte pana ne intalnim perechea pentru ca vai viata nu are rost pana atunci? Ori vrem sa avem serviciu mai repede si sa plecam de la 'parintii astia enervanti'?
Ma enerveaza ca isi trateaza viata ca pe o programare la dentist. Ma enerveaza ca se apuca sa citeasca o revista ori sa se joace pe mobil ca sa treaca viata mai repede.

Ma enerveaza cei care stiu mai multe despre cat damage face o arma pe o anumita armura intr-o anumita situatie decat unde este, ce face, si unde vrea sa fie peste ani.

Hmm... pai noi, oamenii secolului 21, noi traim clipa. Universul s-asa va muri in cateva miliarde de ani; facem ce vrem acuma. Daca avem chef sa fumam ori sa bem, apai fumam si bem, da? Noi oamenii am face orice extraterestru ori oripilat, ori extrem de invidios pe orgiile noastre.
Noi suntem cei ce facem sex in relatii fara trecut si fara viitor. Noi facem emisiuni despre iubire si moarte. Tot noua ne si pasa de aproapele nostru, dar doar pana schimbam canalul. Noi ne violam si ne omoram si ne vindem droguri. Noi ne mintim, ne furam si ne tradam.

Nu am mai scris pentru ca m-am deconectat temporar si involuntar de blog si nevoia de bagare in seama ce o reprezinta el. Nici nu stiu cine ma mai citeste in afara de cei in lista de abonati. Oricum... fara sa promit nimic: cred ca inseamnarea asta spontana inseamna ca am gasit o serie de chestii noi despre care sa-mi dau cu parerea.